Furaje suplimentare pentru oi: evaluați mai întâi furajele grosiere, categoria de animale și obiectivul
Ghid practic
Furaje suplimentare pentru oi: evaluați mai întâi furajele grosiere, categoria de animale și obiectivul
Alegeți furaje suplimentare pentru oi numai după ce ați analizat furajele grosiere, categoria de animale și obiectivul hrănirii. Un sac de concentrate sau un produs cu minerale nu vă spune ce primesc animalele din restul hranei. O oaie adultă care se menține în condiție corporală bună nu are neapărat nevoie de concentrate. Asigurați însă permanent apă proaspătă de băut. Citiți informațiile despre hrănire oferite de LICG.
Cuprins
- Produse pentru acest ghid
- Câte furaje grosiere sunt disponibile și ce calitate au?
- Aspecte privind hrănirea mieilor, oilor adulte și oilor care alăptează
- Concentrate pentru oi: compararea etichetelor și a instrucțiunilor de hrănire
- Minerale pentru oi: evaluarea împreună a furajelor și a suplimentelor
- Monitorizarea consumului de hrană și a condiției corporale după schimbarea furajelor
Util pentru acest ghid
Aceste produse sunt legate de subiectele din acest ghid. Verifică pentru fiecare produs cum se folosește și la ce să fii atent când îl alegi.
Un loc fix de hrănire
Jgheab de furajare din plastic pentru viței și mânji, 6 l – Vplast
Această jgheab pentru hrană este destinat și oilor și vă oferă un loc fix în care să puneți eventualele furaje suplimentare.
La ce să fii atent când alegi Verificați de câte jgheaburi aveți nevoie pentru ca și animalele împinse deoparte să poată ajunge la hrană.
Păstrarea furajelor cu identificarea clară a conținutului
Recipient pentru furaje cu capac și închizătoare, 40 l – Vplast
În acest recipient pentru furaje, prevăzut cu capac, puteți păstra hrana și puteți indica pe etichetă ce conține.
La ce să fii atent când alegi Notați și datele lotului și termenul de valabilitate al furajului pe care îl păstrați în recipient.
O sursă de minerale de evaluat
Piatră de lins din sare gemă pentru oi, 10 kg – Excellent Mineral Schaap
Această piatră de lins oferă oilor sare și minerale, inclusiv cobalt, seleniu, iod și zinc.
La ce să fii atent când alegi Solicitați mai întâi evaluarea întregii rații și a tuturor celorlalte surse de minerale, cu o atenție deosebită acordată cuprului.
Ordinea practică este următoarea: notați ce mănâncă animalele, strângeți analizele disponibile ale furajelor și etichetele, discutați ansamblul cu un specialist în nutriția ovinelor, apoi urmăriți cât consumă efectiv animalele.
Câte furaje grosiere sunt disponibile și ce calitate au?
Notați ce grupuri au acces la iarbă, fân sau furaje însilozate. Pentru fân și furajele însilozate, notați lotul, cantitatea oferită și ceea ce rămâne neconsumat. La pășunat, țineți cont de iarba comestibilă care rămâne disponibilă, nu doar de suprafața parcelei.
O estimare a stocului nu spune nimic despre valoarea nutritivă. Compoziția furajelor grosiere conservate poate varia de la un lot la altul; o analiză poate oferi, printre altele, informații despre substanța uscată, energie și proteine. Solicitați verificarea faptului că analiza corespunde lotului pe care îl dați acum animalelor. Organizația britanică pentru ovine AHDB explică modul în care analizele furajelor ajută la adaptarea unei eventuale suplimentări a furajelor grosiere; publicația sa nu reprezintă o prescripție pentru rațiile din Țările de Jos. Consultați explicațiile AHDB despre analizele furajelor grosiere.
Folosiți acest tabel ca fișă de completat pentru discuția cu specialistul. Dacă nu cunoașteți o informație, scrieți „necunoscut”.
| Aspect | De completat | Întrebare pentru specialist |
|---|---|---|
| Furaje grosiere disponibile | Iarbă, fân sau furaje însilozate; lot, stoc, hrană oferită și resturi: … | Există suficiente furaje grosiere potrivite pentru fiecare grup? |
| Analiza furajelor | Lotul analizat și data: … Substanța uscată, energia, proteinele și eventualele minerale analizate: … Sau: necunoscut. | Ce date lipsesc pentru evaluarea întregii rații? |
| Categoria de animale | Miei, animale adulte, oi gestante sau care alăptează; condiția corporală observată: … | Ce animale trebuie evaluate separat? |
| Obiectiv | De exemplu, menținerea condiției, creșterea sau perioada de alăptare: … | Este necesară o suplimentare și ce trebuie să completeze aceasta? |
| Recomandare și monitorizare | Schimbarea convenită, animalele vizate și momentul verificării: … | Pe ce bază evaluăm dacă planul trebuie ajustat? |
Aspecte privind hrănirea mieilor, oilor adulte și oilor care alăptează
Nu puneți aceeași întrebare despre hrănire pentru întreaga turmă. Creșterea, menținerea condiției și alăptarea sunt obiective nutriționale diferite. Contează și condiția corporală, precum și accesul la hrană. LICG discută despre concentrate în special pentru animalele în creștere, gestante sau care alăptează și pentru oile în condiție corporală slabă; aceasta nu este o recomandare automată de hrănire pentru fiecare animal din aceste categorii. Consultați explicațiile LICG.
- Miei: mai sug lapte de la oaie și consumă deja furaje grosiere? Întrebați ce hrană se potrivește stadiului în care se află.
- Oi adulte: își mențin condiția corporală cu furajele grosiere disponibile? Întrebați dacă este necesară o suplimentare înainte de a compara produsele.
- Oi care alăptează: câți miei sug de la oaie, care este condiția ei corporală și ce știți despre furajele grosiere? Solicitați evaluarea întregii rații pentru a vedea dacă este potrivită acestei perioade.
Un specialist în nutriția ovinelor poate analiza împreună aceste informații. Și un furnizor de furaje din Țările de Jos arată că recomandările sale pentru oi pornesc de la obiectivul hrănirii și de la furajele grosiere disponibile. Citiți cum descrie ForFarmers aceste principii.
Concentrate pentru oi: compararea etichetelor și a instrucțiunilor de hrănire
După evaluare, concentratele reprezintă o opțiune? Puneți atunci alături etichetele produselor avute în vedere. Verificați dacă furajul este destinat oilor și categoriei de animale vizate. Dacă apare mențiunea „furaj combinat complementar”, potrivit NVWA, acesta este destinat utilizării împreună cu alte furaje. Consultați explicațiile NVWA despre etichetele furajelor combinate.
- Destinație și instrucțiuni de utilizare: pentru ce animale este destinat furajul și ce spune producătorul despre utilizarea sa?
- Compoziție: ce materii prime furajere conține? Aceasta este diferită de lista constituenților analitici.
- Constituenți analitici și aditivi: ce date sunt menționate? Luați la discuția cu specialistul și informațiile despre mineralele menționate.
- Lot și termen de valabilitate: păstrați datele produsului pe care îl folosiți efectiv.
Un conținut mai mare indicat la o singură rubrică a etichetei nu face automat produsul mai potrivit. Comparați produsul cu datele disponibile despre furajele grosiere și cu obiectivul pentru aceste animale, nu cu o doză generală pentru altă turmă.
Minerale pentru oi: evaluarea împreună a furajelor și a suplimentelor
Treceți pe o listă toate sursele: furajele grosiere, eventualele concentrate și produsele pe care oile le primesc în plus sau le pot consuma singure. Întrebați apoi ce date despre minerale sunt cunoscute și ce mai trebuie analizat. Organizația britanică AHDB arată că aportul de minerale poate varia în funcție de etapa de hrănire și că un exces rezultat din suplimentare poate fi nedorit. Citiți explicațiile AHDB despre mineralele pentru oi.
În cazul oilor, acordați o atenție deosebită cuprului. Potrivit NVWA, prea mult cupru poate provoca intoxicație. Prin urmare, nu alegeți pe cont propriu un produs destinat altei specii și aduceți la evaluare etichetele tuturor suplimentelor folosite. Nici mențiunea „fără adaos de cupru” nu înseamnă, de una singură, că un produs face ca aportul total de minerale să fie potrivit pentru oile dumneavoastră. Consultați explicațiile NVWA despre cuprul la oi.
Monitorizarea consumului de hrană și a condiției corporale după schimbarea furajelor
Introduceți treptat o schimbare convenită. Schimbarea bruscă a furajelor grosiere sau introducerea concentratelor poate perturba funcționarea rumenului. Asigurați acces la hrană și animalelor împinse deoparte la hrănire. Aceste aspecte sunt menționate în ghidul britanic de hrănire al AHDB. Consultați ghidul de hrănire al AHDB.
- Notați ce schimbați, ce animale primesc noua hrană și câtă hrană rămâne neconsumată.
- Verificați dacă toate animalele pot ajunge la hrană și dacă vreun animal mănâncă mai puțin decât înainte.
- Urmăriți condiția corporală a fiecărui animal: sub lână, schimbările nu sunt întotdeauna ușor de observat, așa că priviți și palpați.
- Discutați din nou cu consultantul dacă un animal continuă să mănânce mai puțin sau dacă starea sa corporală se deteriorează. Dacă bănuiți că o oaie este bolnavă, contactați medicul veterinar.
Consumul de hrană și condiția corporală arată dacă un plan poate fi urmat în practică, dar nu indică automat cauza unei schimbări. LICG prezintă aspecte de urmărit privind condiția corporală și semnele de boală.
